I swear, if I hear one more guy asking “can I touch you?” I’ll spit in his face.
Man, if you come to a whore and ask for permission, go home to your mom, not to me.
I’m not a tour guide. I don’t give you a guided visit with explanations.
Don’t tell me “can I kiss you softly?” I’m not a puppy.
Don’t look at me like I’m some icon, I don’t bring light, I bring lint on your dick and hunger on your face.
When you walk into my room, you either take me or you leave.
I don’t negotiate.
You don’t beg me.
You don’t touch me like I’m some fragile toy.
That just bores me.
I’ve had days when four men came in and I still felt nothing.
Not because of their dicks.
Because of their attitude.
“Oh, can I? Does it hurt? What do you like?”
What I like is simple: COMMAND.
Don’t hesitate. Don’t ask. Just do it.
Handle me like you’ve known me forever and wanted me for years.
The one who fucked me best didn’t say a word.
He grabbed my neck, pushed me, opened me up and did his thing.
After that, he kissed my forehead and left.
That’s it.
And you know what?
I stayed there smiling.
Because that was fucking, not ballet.
If you want to get into my soul, you have no chance.
But if you want to get into my pussy, do it right.
Not with questions, not with uncertainty.
With a firm hand, steady eyes, and a low voice that doesn’t ask for approval.
I’m a whore, but I’m not a restaurant menu.
You don’t pick what you want to taste from a list.
You either take it all or you get up and leave.
And if you really want to know what turns me on the most…
It’s not size. It’s not speed.
It’s when I feel taken.
When my mouth shuts and my legs open without me having to say “please.”
So…
If you come in and start with “can I…?”
The answer is simple: no.
If you have to ask, you don’t belong in me.
I want men who don’t ask.
I want men who take.
Nu suport bărbați care cer voie, vreau comandă
Jur, dacă mai aud unu’ care întreabă “pot să te ating?” îl scuip în freză.
Bă, dacă vii la o curvă și ceri voie, du-te acasă la ma-ta, nu la mine.
Eu nu sunt ghid turistic. Nu-ți fac vizită în vitrină cu explicații.
Nu-mi zici “te pup ușor?” că nu-s cățel.
Nu te uiți la mine ca la icoană, că eu n-aduc lumină, aduc scame pe pulă și poftă pe față.
Când intri la mine în cameră, ori mă iei, ori ieși.
Nu negociez.
Nu mă rogi.
Nu mă mângâi ca pe o jucărie sensibilă.
Că mă plictisești.
Am avut zile când mi-au intrat patru bărbați și tot n-am simțit nimic.
Nu de la pula lor.
De la atitudine.
Vai, dar pot? Dar te doare? Dar ce-ți place?
Ce-mi place e simplu: COMANDĂ.
Să nu clipești. Să nu ceri. Să faci.
Să tragi de mine ca și cum mă cunoști dinainte și mă vrei de ani.
Cel mai tare m-a futut unu’ care n-a zis nimic.
M-a prins de ceafă, m-a împins, m-a desfăcut și și-a făcut treaba.
După aia, m-a pupat pe frunte și a plecat.
Atât.
Și știi ce?
Am rămas întinsă zâmbind.
Că ăla a fost futai, nu balet.
Dacă vrei să-mi intri în suflet, n-ai nicio șansă.
Dar dacă vrei să-mi intri în pizdă, fă-o cum trebuie.
Nu cu întrebări, nu cu incertitudine.
Cu mână tare, cu ochi siguri, cu voce joasă care nu cere aprobare.
Sunt curvă, dar nu-s meniu de restaurant.
Nu-mi alegi din listă ce vrei să guști.
Ori mănânci tot, ori te ridici de la masă.
Și dacă tot vrei să știi ce mă excită cel mai tare…
Nu e mărimea. Nu e viteza.
E când mă simt luată.
Când mi se închide gura și mi se deschid cracii fără să mă pună cineva să zic “te rog”.
Așa că…
Dacă intri la mine și începi cu “pot să…?”
Răspunsul e simplu: nu.
Dacă trebuie să întrebi, n-ai ce căuta în mine.
Vreau bărbați care nu cer.
Vreau bărbați care iau.